
Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) își exprimă „profunda îngrijorare” față de lipsa progreselor în procesul de reformare a sistemului de salarizare din sectorul bugetar. Într-un demers adresat președintelui Maia Sandu și premierului Alexandru Munteanu, sindicaliștii atrag atenția că, până acum, nu a fost prezentat spre consultări publice un proiect de lege în acest sens.
Potrivit CNSM, reforma sistemului unitar de salarizare reprezintă un angajament important asumat de autorități. Scopul acestei reforme este asigurarea unei salarizări echitabile și a unei motivări adecvate a personalului din sectorul bugetar.
Aceștia amintesc de angajamentele asumate anterior de Ministerul Finanțelor, conform cărora noile măsuri de politică salarială urmau să fie implementate începând cu 1 septembrie 2026. Cu toate acestea, de la începutul anului, doar o parte nesemnificativă a salariaților bugetari a beneficiat de majorarea valorii de referință de la 2200 de lei la 2400 de lei.
CNSM atenționează că perioada rămasă până la vacanța parlamentară este limitată, iar întârzierea lansării consultărilor publice poate compromite adoptarea unei legi calitative și implementarea eficientă a reformei conform angajamentelor asumate față de salariații din sectorul bugetar.
„Suntem convinși că o reformă eficientă care să garanteze sporirea reală a motivației salariaților și să conducă la o echitate veritabilă în domeniul salarizării, în raport cu valoarea, complexitatea și responsabilitatea muncii depuse, nu poate fi realizată în grabă, netransparent sau prin ignorarea partenerilor sociali. Or, nerespectarea termenelor pentru implementarea majorărilor salariale poate genera tensiuni sociale în cadrul colectivelor de muncă”, subliniază CNSM.
Amintim că, încă în luna februarie, premierul Alexandru Munteanu promitea oficial că toți angajații din sectorul bugetar vor beneficia de salarii majorate, începând cu 1 septembrie 2026, termen reconfirmat și de Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță. Reforma structurală, estimată la un cost minim de două miliarde de lei, urma să înlocuiască actualul sistem prin adoptarea unei noi legi a salarizării.
Printre principalii beneficiari ai acestei măsuri, menită să reducă inegalitățile de venituri, ar urma să se numere medicii, profesorii și angajații din structurile de forță.