
Acordul-cadru de securitate semnat pe 26 iunie între Israel și Liban riscă să consolideze blocajul dintre cele două state, în loc să pună capăt conflictului cu Hezbollah, deoarece retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului este condiționată de dezarmarea grupării șiite, un obiectiv considerat nerealist de numeroși analiști și oficiali din regiune, relatează Reuters.
Documentul, semnat la Washington în prezența secretarului de stat american Marco Rubio, prevede că Israelul nu revendică teritorii libaneze, însă retragerea armatei israeliene și restabilirea deplină a autorității armatei libaneze în sudul țării vor avea loc doar după verificarea dezarmării tuturor grupărilor armate nestatale, inclusiv Hezbollah.
Potrivit experților, aceasta este principala vulnerabilitate a acordului. Hezbollah a respins categoric orice posibilitate de dezarmare, iar statul libanez nu dispune de capacitatea militară și politică pentru a impune o astfel de măsură.
„Acesta nu este un acord, ci o înțelegere impusă”, a declarat pentru Reuters un politician libanez de rang înalt, sub protecția anonimatului, susținând că armata libaneză nu este nici organizată, nici echipată pentru a dezarma cea mai puternică grupare înarmată din țară.
Analiștii avertizează că, în aceste condiții, Israelul ar putea păstra pe termen nelimitat prezența militară în zona de securitate din sudul Libanului, justificând-o prin neîndeplinirea condiției privind dezarmarea Hezbollah.
„Acest acord pune întreaga povară asupra Libanului și creează un mecanism care permite Israelului să rămână în sudul țării pe termen nedeterminat”, afirmă analistul Michael Young.
La rândul său, profesorul Fawaz Gerges, de la London School of Economics and Political Science, consideră că acordul este „mort din fașă”, deoarece se bazează pe o condiție imposibil de îndeplinit. În opinia sa, Israelul și-a consolidat deja o zonă tampon de aproximativ 8-10 kilometri în sudul Libanului, iar noul acord riscă să ofere legitimitate diplomatică acestei prezențe.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a prezentat documentul drept un pas istoric spre pace și a declarat că armata israeliană va rămâne în zona de securitate „până când Hezbollah și celelalte organizații teroriste vor fi dezarmate și nu va mai exista nicio amenințare la adresa Israelului”.
Trei oficiali israelieni de rang înalt au declarat pentru Reuters că, deși Israelul are puțină încredere în capacitatea Libanului de a dezarma Hezbollah, consideră acordul un pas diplomatic important către o eventuală normalizare a relațiilor.
În Liban, reacțiile sunt însă împărțite. Președintele Joseph Aoun a salutat acordul, afirmând că reprezintă un prim pas spre restabilirea suveranității țării și revenirea populației în zonele eliberate.
În schimb, președintele Parlamentului, Nabih Berri, a calificat documentul drept „un acord dictat, care nu protejează drepturile Libanului” și a afirmat că acesta nu va putea fi aplicat.
Liderul Hezbollah, Naim Qassem, a respins în totalitate acordul, pe care l-a descris drept „nul și neavenit” și „o capitulare”, declarând că gruparea va continua lupta până la retragerea completă a trupelor israeliene din Liban. Un alt parlamentar Hezbollah, Hassan Fadlallah, a avertizat că orice tentativă de dezarmare forțată a organizației ar putea declanșa un nou conflict intern.
Experții avertizează că încercarea de a dezarma Hezbollah prin forță ar putea reaprinde tensiunile confesionale din Liban și chiar riscă să provoace un nou război civil, într-un stat construit pe un echilibru fragil între comunitățile religioase.
Conflictul dintre Israel și Hezbollah a provocat, potrivit estimărilor, aproximativ 4.000 de morți în Liban și a dus la strămutarea a peste un milion de persoane. În opinia majorității analiștilor citați de Reuters, fără un compromis realist privind statutul Hezbollah, acordul-cadru are șanse reduse să fie implementat și riscă să transforme actualul impas într-o situație permanentă.