
Senatorul român Petrișor Peiu, al cărui tată a fost basarabean refugiat în România, a adresat o scrisoare deschisă președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, în care susține că Reunirea cu România reprezintă singura cale realistă și rapidă prin care teritoriul dintre Prut și Nistru ar putea deveni parte a NATO și a Uniunii Europene.
Documentul vine în contextul declarației recente a șefei statului, potrivit căreia „dacă ar fi un referendum, aș vota pentru unirea cu România”.
„Afirmația dumneavoastră marchează un moment important în istoria ultimilor 36 de ani și deschide calea unei abordări instituționale a reunirii românilor într-un singur stat”, scrie Petrișor Peiu, subliniind că perspectiva Re-unirii nu mai este doar una teoretică, ci „una reală, palpabilă, iar viitorul cu un singur stat românesc devine nu doar posibil, ci și probabil”, susține autorul.
În scrisoarea sa, senatorul face apel la precedentul german, arătând că Reunirea României cu Republica Moldova ar trebui să urmeze modelul Germaniei din 1990, când fostele landuri est-germane au adoptat Constituția Republicii Federale Germania.
El subliniază că singura modalitate concretă de realizare a Reunirii ar fi pe modelul german, care a culminat cu actul din 3 octombrie 1990, amintind de tratatul internațional „4+2”, prin care marile puteri au recunoscut dreptul germanilor de a trăi într-un singur stat.
Potrivit senatorului, esența acestui model constă în simplitate legislativă și instituțională, fără etape intermediare sau „paralelisme” care ar putea vulnerabiliza procesul. „Nu avem nici timp, nici resurse instituționale să facem experimente”, avertizează acesta.
Unul dintre mesajele centrale ale scrisorii este legat de securitate și integrarea euroatlantică. Petrișor Peiu afirmă tranșant că doar prin aplicarea integrală a legislației românești, Republica Moldova ar putea intra automat în NATO și UE, ca parte inseparabilă a României.
„Chestiunea de bază care trebuie înțeleasă și asumată de la bun început este aceea că singura modalitate de a produce efectele maximale și definitive ale apartenenței la structurile euroatlantice de securitate (NATO) și la cele europene politice (UE) este punerea teritoriului dintre Prut și Nistru sub guvernarea integrală a legilor românești”, se arată în scrisoare.
În opinia senatorului, acest lucru ar elimina imediat riscurile de securitate din regiune.
„Prin reunire, actualul teritoriu dintre Prut și Nistru ar intra, practic, sub umbrela de securitate a NATO, ceea ce ar anula, în mod clar, pericolul unei agresiuni externe asupra acestui teritoriu”, subliniază Peiu, adăugând că „Europa întreagă ar deveni mai sigură”.
Scrisoarea conține și o listă detaliată de principii și măsuri care ar trebui aplicate în cazul Re-unirii. Printre acestea se numără:
– realizarea „Reunirii dintr-o bucată”, fără etape intermediare;
– aplicarea integrală a legislației românești pe teritoriul actualei Republici Moldova;
– validarea parlamentară a Re-unirii la București și Chișinău, urmată de convocarea unui Parlament al României reîntregite;
– menținerea capitalei la București, cu sesiuni parlamentare obligatorii la Chișinău;
– alinierea salariilor funcționarilor publici din Republica Moldova la nivelul celor din România „din prima zi”;
– creșterea treptată a pensiilor, pe o perioadă de 10 ani, până la nivelul celor din România;
– garantarea unei reprezentări proporționale a românilor din Republica Moldova în Guvern și Parlament, pentru cel puțin 20 de ani;
– alocarea unei șesimi din fondurile europene și naționale de investiții pentru dezvoltarea teritoriului dintre Prut și Nistru.
De asemenea, senatorul propune crearea unui fond special de investiții, echivalent cu minimum 2% din PIB, pentru o perioadă de 25 de ani, destinat reducerii decalajelor de dezvoltare dintre cele două maluri ale Prutului.
Petrișor Peiu abordează și subiectul sensibil al costurilor financiare, susținând că acestea nu trebuie să devină „o frână” în calea Reunirii. El face o comparație directă cu experiența germană, arătând că Germania de Vest a cheltuit, în 20 de ani, echivalentul unui PIB anual pentru reducerea decalajelor, dar a ieșit întărită economic.
„Astăzi, raportul dintre populațiile României și Republicii Moldova este de 6:1, iar raportul dintre performanțele celor două economii este de aproximativ 3:1”, notează senatorul.
În acest context, el estimează că România ar avea nevoie de aproximativ trei sferturi dintr-un PIB anual pentru a reduce decalajele în următorii 20 de ani, o parte semnificativă a acestor fonduri urmând să provină din bugetele Uniunii Europene.
„Depinde de noi să demonstrăm că este mai ieftin pentru UE să cofinanțeze un stat românesc unic decât să accepte costurile legate de asigurarea securității și de integrarea separată a Republicii Moldova”, afirmă Peiu.
În finalul scrisorii, senatorul român face un apel direct către președintele Republicii Moldova să abordeze subiectul Reunirii „fără prejudecăți” și cu „bună credință”, atât din perspectivă istorică, cât și pragmatică.
„Vă adresez această scrisoare atât cu inima, fiind unul dintre sutele de mii de români care se trag din refugiații basarabeni din 1944, dar și cu rațiunea”, își motivează Petrișor Peiu demersul, pe care îl semnează ca „senator de București, fiu de refugiat basarabean”.