Soluția încercată de România la Cernavodă, testată acum și de Ungaria. Două barje vor fi scufundate pentru centrala Paks

Autoritățile ungare vor scufunda controlat sâmbătă două barje în Dunăre, în apropierea centralei nucleare Paks, pentru a ridica nivelul apei și a evita oprirea uneia dintre ultimele două turbine care mai funcționează, în contextul scăderii istorice a debitului fluviului, relatează Reuters.

Centrala Paks funcționează în prezent la aproximativ 25% din capacitate din cauza secetei severe și a nivelului record de scăzut al Dunării, de unde este preluată apa necesară pentru răcirea instalațiilor.

Premierul Ungariei, Peter Magyar, a anunțat că, potrivit prognozelor actuale, nivelul fluviului ar urma să atingă un prag critic în dimineața zilei de luni. În acest caz, una dintre cele două turbine aflate încă în funcțiune ar trebui oprită.

„Dunărea se retrage… Scufundarea controlată a barjelor va începe în curând”, a transmis Magyar.

Guvernul de la Budapesta anunțase miercuri că va construi pe fundul Dunării un prag submersibil, asemănător unui mic baraj transversal, menit să controleze fluxul apei și să mențină un nivel suficient în zona centralei nucleare.

Construcția acestuia va dura însă câteva săptămâni. Ca soluție temporară, autoritățile au decis să scufunde două barje cu o lungime de aproximativ 80 de metri fiecare în apropierea centralei.

Măsura ar urma să ridice nivelul apei pe termen scurt și să permită continuarea funcționării celor două turbine până la finalizarea pragului submersibil.

O situație similară s-a înregistrat și în România, la centrala nucleară de la Cernavodă. Autoritățile române au încercat să crească nivelul apei prin scufundarea unor barje în Dunăre.

Pe 8 august, patru barje au fost scufundate în cadrul unei operațiuni menite să devieze o parte din debitul fluviului de pe brațul Bala către Dunărea Veche, astfel încât centrala de la Cernavodă să poată beneficia de suficientă apă pentru răcirea reactorului aflat în funcțiune.

Soluția aplicată în România nu a avut însă efectul așteptat pe termen mai lung. După ce nivelul apei a crescut cu aproximativ 8 centimetri în prima zi, acesta a scăzut din nou cu 5 centimetri în ziua următoare.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a explicat că aluviunile și modificarea curenților au contribuit la formarea unui obstacol în albia fluviului, ceea ce a schimbat direcția debitului de apă și a împiedicat atingerea efectului dorit în zona Cernavodă.

În condițiile în care operațiunile de dragare nu au produs rezultate suficient de rapid, Nuclearelectrica a fost nevoită să oprească activitatea centralei de la Cernavodă.