Pe 17 decembrie, liderii statelor din Balcanii de Vest aspirante la aderarea la Uniunea Europeană s-au întâlnit la Bruxelles cu conducerea UE. La discuții au participat, printre alții, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
La finalul reuniunii, Consiliul UE a adoptat așa-numita „Declarație de la Bruxelles”, în care și-a reafirmat „angajamentul deplin și neechivoc față de perspectiva aderării țărilor din Balcanii de Vest la Uniunea Europeană” și a subliniat că extinderea rămâne „o oportunitate reală ce trebuie valorificată”. Cu toate acestea, Serbia a lipsit de la Bruxelles, transmite DW.
De peste un an, Serbia este zguduită de proteste ample ale studenților și societății civile. Mișcarea a pornit după tragedia de la gara din Novi Sad, unde 15 persoane și-au pierdut viața, și s-a transformat într-un val de contestare a autorităților, acuzate de corupție, criminalitate, lipsă de transparență și neglijență instituțională.
În acest context, puterea politică de la Belgrad este percepută ca fiind concentrată în mâinile președintelui Aleksandar Vucic. În seara zilei de 16 decembrie, Vucic a anunțat că nici el, nici alt oficial sârb nu vor participa la summitul UE–Balcanii de Vest, invocând „protejarea intereselor” Serbiei.
„Pentru prima dată în ultimii 13 sau 14 ani, nici eu, nici altcineva nu vom participa la această conferință interguvernamentală. Nimeni nu va reprezenta Republica Serbia”, a declarat Vucic într-un interviu pentru postul public RTS, citat de Euronews.
Președintele sârb a susținut că a luat această decizie pentru a evita presiuni asupra guvernului și a menționat că, în ultimele 24 de ore, a discutat cu mai mulți lideri europeni. El a mulțumit Ursulei von der Leyen, lui Antonio Costa și președintelui francez Emmanuel Macron pentru „respectul arătat Serbiei”, recunoscând totodată că decizia va genera critici atât la Bruxelles, cât și pe plan intern.
Aleksandar Vucic susține integrarea europeană și a declarat recent că toate țările balcanice ar trebui să adere la UE în același timp. Ideea nu este fără precedent – și Polonia a intrat în Uniune într-un val de zece state. Totuși, realitatea arată că țările din Balcanii de Vest se află în etape foarte diferite ale procesului de aderare, notează DW.
Cele mai avansate sunt Muntenegru și Albania, în timp ce Serbia, deși cel mai mare stat candidat, se află în urma acestora. Fostul prim-ministru sârb Ana Brnabic a afirmat, la o conferință a think tank-ului „Friends of Europe”, că procesul de extindere este dominat mai degrabă de considerente politice decât de criterii tehnice.
În cazul Serbiei, UE invocă mai multe probleme concrete. Refuzul Belgradului de a se alinia sancțiunilor europene împotriva Rusiei după invazia Ucrainei, progrese insuficiente în domeniul statului de drept, al reformelor democratice și al libertății presei, precum și participarea lui Vucic la ceremoniile de Ziua Victoriei de la Moscova, alături de Vladimir Putin. În plus, rămâne nerezolvat dosarul Kosovo, a cărui independență Serbia nu o recunoaște – aspect menționat explicit și în „Declarația de la Bruxelles”.
Vicepremierul Macedoniei de Nord, Aleksandar Nikoloski, a subliniat că fiecare stat candidat ar trebui evaluat individual, avertizând însă asupra riscului ca țările „fruntașe”, precum Muntenegru și Albania, să fie admise, iar restul să fie lăsate în urmă. El a apreciat Planul de Creștere pentru Balcanii de Vest, în valoare de șase miliarde de euro, ca fiind un instrument important pentru integrarea economică a regiunii în piața unică a UE, dar a insistat că este nevoie de voință politică reală.
La rândul său, fostul comisar european pentru extindere, Stefan Füle, a declarat că statele candidate „nu ar trebui să privească în trecut și să se plângă, ci să se concentreze pe o agendă pozitivă”. În opinia sa, succesul unui stat candidat ar reprezenta un câștig pentru întreaga regiune.
Pe 18 decembrie începe ultimul summit al Consiliului European din acest an. Președintele Consiliului, Antonio Costa, a inclus extinderea pe agendă, deși temele dominante rămân ajutorul pentru Ucraina, activele rusești înghețate și bugetul multianual al UE.
Potrivit lui Stefan Füle, „motorul extinderii a fost, în sfârșit, repornit de Comisia Europeană, cu acordul statelor membre”. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, estimează că Muntenegru ar putea încheia tehnic negocierile până la finalul lui 2026, iar Albania un an mai târziu. Ea a precizat că, în pofida veto-ului Ungariei, lucrările tehnice privind aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova vor continua.
Unanimitatea rămâne însă principalul obstacol. Pe 16 decembrie, UE nu a reușit să adopte concluzii comune privind extinderea, din cauza opoziției Budapestei.
„Este regretabil. Trimite un semnal negativ țărilor candidate. Vrem ca ele să aleagă UE, nu Rusia”, a declarat ministrul danez pentru afaceri europene, Marie Bjerre.
În acest context, concluziile blocate ale Consiliului vor fi transformate în concluzii ale președinției daneze, cu sprijinul celorlalte 26 de state membre. Comisia Europeană urmează să prezinte, în martie anul viitor, o evaluare a capacității UE de a primi noi membri și o listă detaliată a pașilor necesari.
Pe fondul acestor evoluții, premierul Slovaciei, Robert Fico, și-a exprimat sprijinul pentru Aleksandar Vucic, susținând că Serbiei i se impun cerințe excesive, în timp ce Ucraina, pe care a descris-o drept „nepregătită”, beneficiază de un sprijin accelerat.
„Dublele standarde sunt o trăsătură tipică a politicii europene. Pe de o parte, marile puteri împing Ucraina spre Uniunea Europeană, deși aceasta nu este deloc pregătită pentru acest lucru; pe de altă parte, Serbiei i se pun piedici în calea aderării la Uniune pentru că este prea mândră, sigură pe sine și suverană”, se arată în declarația lui Fico.
