Ucraina ar putea obține un progres major în dosarul aderării la UE în decembrie

Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar putea înregistra un progres semnificativ până la sfârșitul acestui an, grație „soluțiilor creative” menite să depășească opoziția premierului ungar Viktor Orban.

Declarația a fost făcută pentru Politico de vicepremierul ucrainean Taras Kachka, care a precizat că liderii UE ar putea aproba în decembrie deschiderea a până la șase „clustere” de negocieri, etape legale în procesul de aderare, în contextul unei „dinamici politice favorabile”, în timp ce Orban se confruntă cu presiuni crescânde pentru a-și ridica veto-ul.

„Poți finaliza pregătirea tuturor clusterelor și, dacă există impuls politic, toate ar putea fi aprobate până la sfârșitul acestui an”, a afirmat Kacika.

El a adăugat că „poziția Ungariei devine tot mai nejustificată”.

Opoziția Ungariei față de aderarea Ucrainei, accentuată de campania pentru realegerea lui Orban, se bazează pe argumentul că un nou membru mare ar destabiliza blocul comunitar. Totuși, Kacika consideră că această opoziție „dureroasă” nu este de netrecut și că o soluție ar putea fi găsită în cadrul unei reuniuni a liderilor europeni din decembrie.

Vicepremierul a menționat că este posibilă o întrevedere directă între Orban și președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru deblocarea procesului, deși nu a precizat „când și unde va avea loc”.

Ucraina a primit undă verde politică pentru a începe negocierile de aderare în 2023, însă fără aprobarea legală a tuturor celor 27 de state membre, procesul formal nu a fost inițiat, ceea ce provoacă frustrare în rândul populației.

„Este greu de explicat în societatea ucraineană că trebuie să așteptăm. Așteptarea nu este o opțiune. Avem nevoie de o soluție aici și acum”, a declarat Kacika.

Un semnal favorabil în această direcție a venit de la președintele Consiliului European, Antonio Costa, care a promovat inițiative pentru facilitarea aderării Ucrainei. Deși propunerea sa a fost respinsă inițial la o întâlnire informală la Copenhaga, statele pro-aderare au elaborat un nou plan pentru a depăși opoziția Ungariei, Bulgariei și Greciei.

Sub această nouă abordare, noii membri UE nu ar avea drept de veto asupra deciziilor blocului, ceea ce ar constitui o formă de „aderare de nivel secund”, dar care ar putea elimina temerile statelor mai reticente cu privire la influența noilor membri, inclusiv Ucraina, Moldova și țările din Balcanii de Vest.

În privința preocupărilor Poloniei legate de influxul de produse agricole ucrainene, Kacika a spus că „există soluții pentru ajustarea Politicii Agricole Comune astfel încât să asigure eficiență sporită în sistemul alimentelor la nivelul UE”.