ANALIZĂ | Aviația moldovenească și rețelele din trecut. De ce coincide blocarea celui mai mare operator privat cu o numire de opt săptămâni la MoldATSA

Decizia Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului din 22 iunie 2026, prin care li s-a impus fondatorilor acesteia un ultimatum de 90 de zile pentru înstrăinarea integrală a participațiilor deținute, reprezintă o intervenție administrativă fără precedent asupra structurii pieței aviației civile din Republica Moldova, se arată într-o analiză publicată de portalul NewsAlert.

Potrivit autorilor, în timp ce cel mai mare operator aerian privat din țară a reacționat imediat prin negarea existenței oricărei solicitări depuse la acest consiliu sau a derulării unor proiecte investiționale în domenii legate de securitatea națională, o analiză atentă a cronologiei și a documentelor oficiale arată că încercarea de blocare a activității FlyOne coincide în mod direct cu pașii parcurși în totală opacitate de o entitate economică nou-înființată.

Cu exact șase luni înainte de emiterea acestui ultimatum guvernamental, pe 2 ianuarie 2026, la Chișinău fusese înregistrată societatea Polaris Aviation Group S.R.L., o companie care la momentul fondării nu deținea nicio licență, nicio aeronavă și niciun angajat vizibil din domeniu, dar care avansează rapid spre preluarea zborurilor comerciale de pe Aeroportul Internațional Chișinău.

O certificare menținută în umbră

Tăcerea din jurul noii companii Polaris a fost menținută riguros timp de aproape jumătate de an, o perioadă în care entitatea nu a emis comunicate de presă, nu și-a anunțat intențiile comerciale și a evitat orice prezență în dezbaterile publice din sectorul transportului aerian.

Această izolare informațională s-a rupt abia la sfârșitul lunii iunie 2026, când Autoritatea Aeronautică Civilă a confirmat oficial, în urma unor solicitări transmise de jurnaliștii de la NewsMaker, că firma se află în plin proces de obținere a certificatului de operator aerian, actul juridic obligatoriu fără de care nicio companie nu poate efectua zboruri pe teritoriul Republicii Moldova.

Datele oficiale oferite ulterior de autoritatea de reglementare arată că noua structură nu deține, în prezent, nicio aeronavă înregistrată în Registrul Aerian Național și se situează abia la etapa inițială a procesului de certificare, deși surse din interiorul industriei aviatice susțin că au loc pregătiri avansate pentru închirierea și operarea imediată a unei aeronave de tip Airbus A321 pentru curse de tip charter. În Registrul de stat al persoanelor juridice, structura de acționariat a Polaris a rămas neschimbată față de momentul înmatriculării: Anatolie Damaschin controlează un pachet majoritar de 50 la sută din acțiuni, în timp ce Gicu Răducan și administratorul societății, Guram Gvedașvili, împart în mod egal restul de 50 la sută din capitalul social.

Coincidențele din consiliile de administrație

Apariția în această ecuație a acționarului Gicu Răducan, identificat în spațiul public de către liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, ca fiind fiul lui Marcel Răducan, fost deputat și fost ministru al dezvoltării regionale din 2009 până în februarie 2015 (perioada 2012-2015, menționată de Galbur, se referă la anii în care Marcel Răducan și Dorin Recean au fost colegi de cabinet în guvernele Filat și Leancă, în interiorul mandatului său ministerial), a mutat atenția analiștilor spre rețelele de conexiuni din interiorul actualului aparat de stat.

Coincidența de calendar este una de o precizie deosebită: pe 15 iunie 2026, fostul prim-ministru Dorin Recean, care fusese coleg de cabinet cu Marcel Răducan în guvernele conduse de Vlad Filat și Iurie Leancă, a fost desemnat de Agenția Proprietății Publice în Consiliul de Administrație al întreprinderii de stat MoldATSA, entitatea strategică ce gestionează și controlează traficul și navigația aeriană a țării.

La doar șapte zile distanță de la această numire, pe 22 iunie 2026, Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului adopta decizia radicală prin care obliga fondatorii FlyOne să-și înstrăineze integral participațiile deținute în companie, în termen de 90 de zile. Deși Dorin Recean a respins public aceste legături, calificându-le drept speculații fără fundament, și a ținut să precizeze că mandatul său la MoldATSA este unul limitat, urmând să se încheie în luna august odată cu finalizarea planului de restructurare a regiei, utilitatea administrativă a unei numiri pentru o perioadă de doar opt săptămâni rămâne o întrebare deschisă în acest dosar.

Această disfuncție în comunicarea și coordonarea guvernamentală a fost scoasă în evidență și de declarațiile ministrului infrastructurii și dezvoltării regionale, Vladimir Bolea, care, în cadrul unei conferințe de presă din 1 iulie, a susținut că aude pentru prima dată numele companiei Polaris, în condițiile în care el face parte de drept din consiliul de investiții strategice care a gestionat dosarul aviației civile. Această sincopă majoră indică fie o incapacitate cronică a sistemelor de verificare a beneficiarilor reali din sectoarele strategice ale economiei naționale, fie o izolare deliberată a fluxurilor informaționale în interiorul Executivului de la Chișinău.

Capcana juridică a unei legi abrogate

Dincolo de jocurile de influență politică și de protecționismul din culise, problema de fond a întregii operațiuni administrative rezidă în viciul grav de legalitate al deciziei emise pe 22 iunie.

Procesul-verbal numărul 37 al ședinței Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului invocă drept temei juridic principal norme de procedură din Legea numărul 174/2021, acte normative care la rândul lor trimit direct la vechea Lege a securității statului numărul 618/1995.

O simplă verificare a cadrului legal demonstrează însă că Legea numărul 618/1995 fusese abrogată integral de către Parlament încă din luna octombrie a anului 2025, cu opt luni înainte ca structurile guvernamentale să o utilizeze ca fundament juridic pentru a impune evacuarea acționarilor de la FlyOne.

Explicațiile ulterioare oferite de juriștii Ministerului Infrastructurii, conform cărora eroarea de trimitere legislativă reprezintă o simplă scăpare mecanică ce nu afectează valabilitatea actului administrativ deoarece materia este reglementată în prezent de noul act normativ intrat în vigoare, sunt respinse de experții în drept public. În sistemul de drept continental aplicat în Republica Moldova, o substituire automată de texte de lege nu se poate produce fără o dispoziție tranzitorie expresă aprobată de legislat, noul act normativ neconținând nicio prevedere care să convertească retroactiv trimiterile din vechile legi abrogate.

Mai mult, opacitatea procedurii este confirmată și de faptul că deși procesul-verbal numărul 37 conținea zece puncte de analiză referitoare la mai multe întreprinderi, comunicatul oficial difuzat public de autorități a vizat în mod exclusiv compania FlyOne, invocând o pretinsă incapacitate de identificare a provenienței capitalului, deși aceste structuri sunt înregistrate transparent și pot fi accesate de orice instituție de control în registrele oficiale ale Agenției Servicii Publice.

Capitalul negativ și investitorii fără profil public

La fel de neclară și lipsită de fundament economic rămâne și dimensiunea financiară a noului operator Polaris, în condițiile în care punerea pe picioare a unei companii aeriene comerciale cere, de regulă, capital social substanțial, garanții bancare solide și bugete de milioane de euro pentru închirierea de aeronave și acoperirea costurilor de asigurare.

Anatolie Damaschin, deținătorul pachetului majoritar de 50 la sută din Polaris, controlează în spațiul public o singură entitate economică vizibilă, societatea TDM COM S.R.L., înregistrată în anul 2021. Ultimul raport financiar depus de această firmă în Depozitarul public al situațiilor financiare datează din exercițiul economic 2023, nefiind prezentate date pentru anii 2024 și 2025, iar acel bilanț raporta pierderi comerciale în creștere de la un an la altul și un capital propriu negativ.

În plus, actele contabile ale acelei societăți pe pierderi sunt semnate de o altă persoană, Lilia Damaschin, în timp ce acționarul Polaris înregistrează un vid total de identitate publică și profesională, fiind absent de pe rețelele de comunicare de afaceri sau din cronicile economice din ultimii ani. Acest profil de investitor fantomă este total atipic pentru o persoană care pretinde că deține resursele private necesare pentru a lansa un operator pe o piață aeronautică extrem de reglementată și costisitoare.

În mediul online au apărut deja informații pe surse, neconfirmate deocamdată prin documente oficiale secundare, potrivit cărora structura de acționariat a Polaris ar fi fost deja modificată în favoarea administratorului Guram Gvedașvili cu 50 la sută, iar finanțarea reală ar proveni din profituri declarate de Damaschin din tranzacții cu criptomonede, existând un plan de urgentare a certificării până la sfârșitul lunii iulie 2026 și, separat, legături la nivelul managementului instituției bancare Moldova Agroindbank. Aceste scenarii de culise se află însă în contradicție flagrantă cu pozițiile oficiale transmise de Autoritatea Aeronautică Civilă, care menține definirea companiei ca fiind situată abia la faza de debut a verificărilor administrative.

O reconfigurare planificată în culise

Privite separat, fiecare dintre aceste fapte poate trece drept un simplu accident în aparatul de stat. Înregistrarea unei companii noi pe 2 ianuarie poate părea o simplă inițiativă privată. Invocarea unei legi moarte de opt luni poate fi pusă pe seama unei neglijențe a juriștilor din minister. Chiar și mandatul-fulger de doar opt săptămâni al lui Dorin Recean la MoldATSA poate fi justificat oficial printr-o restructurare tehnică. În birocrația de la Chișinău, coincidențele sunt argumentul preferat al celor care vor să evite explicațiile.

Succesiunea logică a acestor evenimente arată, însă, ca o adevărată strategie de infiltrare pe piață. Faptele se leagă cronologic într-un mod prea exact pentru a fi catalogate drept simple întâmplări.

Pe de o parte, statul folosește forța administrativă pentru a bloca liderul pieței charter și low-cost. Consiliul ia la abordaj FlyOne și impune fondatorilor un termen de 90 de zile pentru a-și vinde acțiunile. Apoi, această eliminare se pretinde printr-un act cu viciu grav de legalitate, bazat pe o lege abrogată din octombrie 2025.

Pe de altă parte, exact în aceeași fereastră de timp, Polaris avansează tacit spre obținerea licenței. Compania nu are istoric și nu are aeronave. Pare să aibă, însă, legături strânse, prin zona politică dar și relații de cabinet din trecut, exact cu cercul de decizie care gestionează aviația civilă. Astfel, în timp ce cel mai mare operator privat ar putea fi scos de pe piață prin ușa din dos a legislației, noua companie Polaris este „dusă de mânuță” spre certificare.

Întrebarea esențială care rămâne este una de sistem: în beneficiul căror grupuri de interese din umbră este reconfigurat acum, cu complicitatea autorităților, accesul la cerul Republicii Moldova?

Sursa: NewsAlert.md