Zi neagră pentru românii din Basarabia. Acum 85 de ani, în 2 august 1940, fostul dictator sovietic Iosif Stalin a decis crearea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti.
Evenimentul fost un moment tragic pentru românii din stânga Prutului, care, ulterior, a avut parte de deportări, persecuții, foamete, fiind supuși unui lung proces de deznaționalizare.
Constituirea RSSM este o consecinţă a Pactului Ribbentrop-Molotov, cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, semnat la 23 august 1939, al cărui protocol secret prevedea anexarea la URSS a estului României, precum şi a estului Poloniei şi a Ţărilor Baltice.
La 28 iunie 1940, Armata Roşie a trecut Nistrul, ocupând Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa. Drept urmare, la 2 august 1940, şase judeţe din teritoriul Basarabiei – Bălţi, Tighina, Chişinău, Cahul, Orhei şi Soroca şi alte şase raioane din cele 14 din componenţa Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti – Tiraspol, Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Râbniţa şi Slobozia, au fost unite în cadrul noii republici unionale – RSSM.
În acelaşi timp, teritoriile româneşti ale Nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa, Nordului şi Sudului Basarabiei, în baza aceluiaşi scenariu, au fost incluse în componenţa Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene (RSSU).
Această republică a existat mai puțin de un an. Odată cu revenirea administrației românești în 1941, aceste teritorii au fost încorporate în statul roman. Nu pentru mult timp însă. În 1944, trupele sovietice reanexează Basarabia și nordul Bucovinei, iar Republica Sovietică Socialistă Moldovenească este reînființată. De această dată, cu raioanele Briceni și Ștefan Vodă și părți din Edineț, Ocnița, Cahul și Căușeni.
