România își mută apărarea antiaeriană mai aproape de satele sale de pe Dunăre, la granița cu Ucraina, unde dronele rusești au atacat instalații de cereale. Totodată, au fost create mai multe posturi militare de observare și patrule în zonă, au declarat două surse de apărare de rang înalt pentru Reuters.
Măsurile, împreună cu desfășurarea a patru avioane de luptă F-16 suplimentare ale SUA și o zonă de interdicție aeriană extinsă, sunt un semn al îngrijorării tot mai mari din România și din alianța NATO că războiul din Ucraina s-ar putea extinde pe teritoriul său, potrivit jurnaliștilor britanici.
În noiembrie 2022, primele îngrijorări de acest gen au venit din Polonia, după ce o fermă a fost lovită de o rachetă, incident în urma căruia doi oameni au murit. Ulterior, s-a stabilit că racheta a fost trasă de apărarea antiaeriană ucraineană.
Acum, România este în centrul atenției, notează Reuters.
La scurt timp după ce s-a retras din acordul privind exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră, pe 17 iulie, Moscova a început să atace porturile și depozitele ucrainene de la Dunăre, încercând să blocheze principala rută alternativă pentru exporturile de produse agricole ale Ucrainei. Printre ținte s-au numărat – și se numără în continuare – porturile ucrainene Ismail și Reni, ambele aflate la câțiva kilometri de România.
De altfel, resturi de la trei drone au fost găsite, la începutul lunii septembrie, în zona satului Plauru din Tulcea, de lângă granița cu Ucraina. Deși incidente izolate, acestea „riscul unor neînțelegeri – sau chiar mai rău – între Rusia și NATO, determinând forțele armate române să sporească securitatea din zonă pentru a proteja civilii”, au declarat cele două surse militare, pentru Reuters.
Reuters amintește că Armata Română a construit două adăposturi antiaeriene în Plauru după ce în zonă au fost găsite bucăți de drone, iar locuitorilor din zonă li se trimit acum mesaje RO-Alert când porturile ucrainene sunt vizate de atacuri ale rușilor.
După incidentele legate de dronele căzute pe teritoriul României, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că nu există nicio dovadă că atacurile rusești din apropierea graniței dintre Ucraina și România ar fi un atac deliberat asupra României. Șeful NATO le-a descris însă ca fiind „nechibzuite” și „destabilizatoare”, punctează Reuters, citat de libertatea.ro.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Ministerului român al Apărării, Constantin Spînu, a spus că nu există niciun indiciu că Rusia vizează România, dar că natura atacurilor asupra teritoriilor ucrainene din apropiere a făcut practic imposibilă prevenirea tuturor încălcărilor spațiului aerian.
„Ele (dronele rusești) zboară la altitudini foarte joase, uneori la mai puțin de 200 de metri… sunt construite în așa fel încât să reflecte cel mai puțin undele radar. Nicio țară din lume nu își poate proteja 100% spațiul aerian împotriva tuturor mijloacelor de atac”, a spus Spînu.
Sursele din domeniul apărării au mai declarat pentru Reuters că nu au cunoștință despre niciun caz în care drone rusești pe deplin funcționale să fi pătruns în spațiul aerian românesc și că cele trei cazuri cunoscute de bucăți de drone căzute pe teritoriul țării noastre nu au avut explozibili.
